sâmbătă, 2 octombrie 2010

DOMNUL SE UITĂ LA INIMĂ


DOMNUL SE UITĂ LA INIMĂ. Asa citim in 1 Samuel 16:7.
Afirmaţia făcută de Domnul este deosebit de importantă, deoarece ne descoperă, de ce anume este interesat Dumnezeu.
Într-adevăr, noi oamenii suntem înclinaţi, să definim un om uitându-ne la „înfăţişarea” sa. Şi aceasta este importantă, dar nu trebuie să fie nota finală.
Un comerciant mi-a povestit că într-un magazin en-gros, cei mai bine îmbrăcaţi sunt hoţii de buzunare.
Nu haina îl face pe om, ea îi dă doar „culoare”.
Aşa cum am văzut „înfăţişarea” ne poate juca feste, iar dacă numai înfăţişare dorim, exact atât vom avea, dacă vrea şi persoana pe care o caracterizăm. Spunem aceasta, referindu-ne în mod special la relaţiile el-ea.
„Domnul se uită la inimă.” Inima este motorul vieţii biologice, dar totodată centrul de sentimente, dorinţe, stări omeneşti şi spirituale.
Substantivul inimă şi derivatele sale (fără “inimos”) sunt folosite de cel puţin 954 de ori în Sfânta Carte, prezentând diferitele valenţe, mai ales spirituale. În limba şi cultura ebraică acest termen are o şi mai mare accepţiune, incluzând şi centrul gândirii. De aceea, când Domnul afirmă că „se uită la inimă”, trebuie să înţelegem faptul că, Dumnezeu este interesat de modul în care omul se raportează la El din punct de vedere raţional, sentimental şi spiritual.
Aceste explicaţii sunt recomandate de asemenea celor ce au mari îndoieli în privinţa existenţei lui Dumnezeu, a Bibliei şi au câteva semne de întrebare cu privire la istoria lui David.
Domnul Dumnezeu nu are nevoie de închinători cărora doar să le fie frică de El! O relaţie bazată pe frică nu este valoroasă, ci periculoasă. Totodată, Dumnezeu nu doreşte ca omul să Îi slujească fără discernământ, întrebări, cercetări, etc. Vom vedea că şi David are mai multe „discuţii” cu Domnul.

- Din "Omul implinit - Din viata imparatului David" de Catalin Dupu

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu